Despre Grand Canyon s-au scris multe dar am ales ca prima mea postare să fie tocmai impresia pe care mi-a creat-o vizitarea parcului deoarece consider că minunățiile naturii si mai ales peisajele pe care ni le ofera natura fără intervenția omului, pot fi cu adevarat cele mai impresionante locuri de pe Pământ.
Canionul are o lungime de peste 400 km, iar marea majoritate a site-urilor prezinta doua principale optiuni de vizitare: North Rim (inchis pe perioada iernii) si South Rim care este mai usor accesibil venind dinspre Las Vegas sau Phoenix (Arizona). Noi am facut o vizita de o zi si am ales cea de-a treia optiune: West Rim, fiind cea mai apropiata de Las Vegas (aproximativ 2,5 ore de condus, daca contorizam distantele dupa metode locale in ore de condus si nu mile sau km).
West Rim nu se afla in gestiunea Parcurilor Nationale SUA (avantaj – nu este taxa de intare in parc) ci in cea a Hualapai Tribe (dezavantaj – percep ei oricum o taxa pentru acces in rezervatie si e chiar piperata). Accesul e bine semnalizat, existind inclusiv angajati care organizeaza ocuparea locurilor din parcare. Am ajuns in jurul orei 12, venind dinspre Las Vegas, dupa o scurta oprire la celebrul Hoover Dam (care pentru 22 de ani a fost cel mai inalt baraj din lume, uneste statele Nevada si Arizona si apare in multe filme cunoscute: Superman 1978, Transformers 2007, San Andreas 2015 si in toate barajul cedeaza 🙁 ).
Intervalul a fost destul de aglomerat, fiind necesar sa asteptam aproximativ 1h pentru cumpararea biletelor de acces. Din zona parcarilor sunt autobuze Hop-On/Hop-Off care preiau vizitatorii si ii duc pe rand in cele 2 View point-uri aflate la cativa km distanta: Eagle Point unde exista si un celebru Skywalk si Guano Point, care este aparent mai putin vizitat dar mult mai impresionant. Skywalk este practic un coridor de promenada cu o podea din sticla, la aproximativ 1.1 km deasupra raului Colorado, care iti creeaza impresia ca mergi in aer. Accesul se face fara bagaje, inclusiv telefoanele si aparatele foto sunt interzise. Pentru o taxa suplimentara (de la… 120-150 USD) se poate vizita canionul si din elicopter. Marginile canionului nu au nici un fel de protectie, doar cate un agent de paza pe ici colo sau cate un panou care iti atrage atentia sa ai grija mai ales cand faci selfie-uri.
Privelistea din ambele View Point-uri iti taie respiratia deoarece ne aflam la o inaltime de aproximativ 4.000 ft (1,2 km) deasupra râului Colorado iar soarele se pregatea de apus. Dezavantajului vizitei in luna decembrie este ca ziua e mai scurta, dar am avut norocul sa suprindem si zapada pe canion iar culorile sunt parcă desprinse dintr-o lume ireala. Intreaga zona este de fapt o rezervatie indiana, se poate vizita si Hualapai Ranch cu construcții specifice indiene, cowboy, trăsuri si chiar un restaurant cu mancare specifică. Toti angajații erau aparent, dupa vorba, dupa port si mai ales dupa trăsături, descendenti din tribul Hualapai .
Desi specialistii nu se pot încă pronunța cu certitudine ce vârstă are Grand Canyon, cu siguranță este o minune a naturii si cu siguranta nici cea mai precisa fotografie nu poate capta cu adevarat ceea ce vedem cu ochii nostri.
